Cum se folosește
- Introduceți suprafața care se scurge spre conductă: suprafața acoperișului în plan, aleile sau toată curtea.
- Alegeți tipul suprafeței. Acoperișurile scurg aproape toată apa (φ 0,9), gazonul mult mai puțin.
- Introduceți intensitatea ploii de calcul și panta conductei.
Exemplu de calcul
Un acoperiș de 150 m² (φ 0,9) la o ploaie de 150 l/s·ha dă Q = 0,9 × 150 × 150 ÷ 10.000 = 2,0 l/s. O ploaie de 15 minute aduce astfel circa 1,8 m³ de apă, o valoare bună pentru dimensionarea unui bazin de retenție sau a unui puț absorbant.
Intensitatea ploii de calcul
Pentru suprafețe mici, cum sunt acoperișurile și curțile, contează ploile scurte și intense. Intensitatea se ia din datele pluviometrice ale zonei (în România, STAS 9470) pentru durata ploii și frecvența aleasă; pentru ploi de 10–15 minute valorile de 150–250 l/s·ha sunt uzuale. La jgheaburi și burlane folosiți o valoare acoperitoare, pentru că o revărsare produce pagube.
Unde ajunge apa
Apa pluvială se poate colecta într-un rezervor pentru udat, se poate infiltra printr-un puț sau un șanț absorbant ori se descarcă la rețeaua de canalizare pluvială, dacă operatorul permite. Calculatorul de capacitate a canalizării verifică o conductă existentă la debitul obținut aici.
Întrebări frecvente
Câtă apă se scurge de pe un acoperiș?
Aproximativ 0,9 litri pentru fiecare milimetru de ploaie pe fiecare metru pătrat. Un acoperiș de 100 m² adună 900 de litri la o ploaie de 10 mm.
Ce este metoda rațională?
Q = φ × i × A: coeficientul de scurgere al suprafeței înmulțit cu intensitatea ploii și cu suprafața. Se folosește pentru bazine mici, de până la câteva hectare.
Ce diametru de țeavă trebuie pentru apa de pe acoperiș?
Pentru o casă cu acoperiș sub 200 m², o țeavă PVC de 110 mm la o pantă de 1–2% are de obicei rezervă; calculatorul alege diametrul după debit și pantă.